Este o linie foarte subțire între a încuraja și obliga un copil, care nu trebuie depășită de nici un părinte.
Ca părinte, nu îți dorești nimic mai mult decât sănătate și o viață cât mai bună pentru copilul tău. Vrei ca acesta să aibă tot ceea ce tu nu ai avut și să fie un om de succes, atât pe plan personal, cât și din punct de vedere profesional. Este normal să îți împingi copilul de la spate și să îi spui că întotdeauna se poate mai bine. Însă, este o linie foarte subțire între a încuraja și a obliga care nu trebuie depășită de nici un părinte.
Orice părinte are anumite așteptări și este un lucru total firesc. Însă, cum îți poți da seama dacă așteptările sunt sau nu exagerate?
1. Este ceea ce vreau sau ceea ce vrea el?
În momentul în care îți încurajezi copilul să muncească mai mult sau să își stabilească un scop, pentru a-și putea depăși limitele, este momentul să te întrebi și să îți răspunzi sincer: Cine vrea asta? Eu sau copilul meu?
Dacă el este cel care își dorește să țintească sus, să devină din ce în ce mai bun, atunci oferă-i sprijinul de care are nevoie și impulsionează-l să muncească oricât este nevoie pentru a-ți atinge scopul, indiferent că este vorba de a lua nota maximă la un test sau de a cânta ca un profesionist la chitară. În cazul în care tu ești cel/cea care dorește atingerea unei performanțe, atunci trebuie să faci un pas în spate și să lași libetatea copilului de a alege dacă dorește să se implice sau nu.
2. Este potrivit pentru copilul meu?
Atunci când ai anumite așteptări, trebuie să ai în vedere și vâsta, potențialul și stadiul de dezvoltare al copilului. De exemplu, nu poți cere unui copil de 5-6 ani să fie un artist de excepție, chiar dacă are potențial. Oferă timp și spațiu copilului tău, cât și îndrumarea de care are nevoie și, dacă va dori cu adevărat, la momentul potrivit va întrece orice așteptare.
3. Ia în considerare personalitatea copilului
Unii copii sunt mai buni la matematică, alții au înclinații artistice. Albert Einstein spunea: Toți suntem genii. Dar dacă judeci un pește după abilitatea sa de a se cățăra în copac, el va trăi toată viața cu impresia că e un prost. Toți avem cel puțin o sclipire, dar și limite. Este esențial să îți cunoști copilul și să identifici activitățile la care acesta este bun. Totodată, este la fel de important ca și pasiunea acestuia să fie prezentă. Dacă este un talent nativ la pian, însă nu dorește să dedice timp acestuia, trebuie să respecți decizia lui, oricât de dificilă ar fi.
Personalitatea copilului este la fel de importantă ca potențialul acestuia. Trebuie să găsești soluția optimă pentru a-l determina să îl valorifice și acest lucru se poate întâmpla doar cu acordul lui.
4. Cauți să înlocuiești ceva?
Atunci când îi ceri copilului să facă un anumit lucru este pentru că simți că i s-ar potrivi sau pentru că dorești ca el să aibă succes într-un domeniu pe care tu nu ai putut sau nu ai dorit în trecut să îl cucerești?
Deși părinții au la bază intenții bune, au uneori tendința de a proiecta propriile dorințe asupra copiilor și omit faptul că poate aceștia nu își doresc aceleași lucruri.
Orice s-ar întâmpla, ține minte faptul că este de datoria unui părinte să își impulsioneze copilul și să îl încurajeze să încerce lucruri noi, însă nu forța lucrurile atunci când copilul este defensiv. Toată această risipă de energie este în detrimentul amândurora.
Sursa: Popsugar.com
Comentarii